Postări etichetate cu "Dacia"
Mioriţa şi-a întâlnit sora turcă
Tranzitând vasta Trucie ne-am întâlnit din ce în ce mai des cu sora Daciei, Renault 12 Toros. Turcii sunt la fel de mândri de Toros-ul lor cum suntem noi, posesorii de Dacie. Pe drumul dintre Gerede şi Samsun au trecut în viteză pe lângă noi niște tineri într-un Toros. Ne-am claxonat, ne-am alergat pe șosea, iar la final ne-am strâns mâinile. Turcii au analizat mașina noastră, de parcă știau ce să caute, noi le-am întors favorul uitându-ne la toate kitschurile de pe “Dacia” lor. Două accesorii ne-au atras atenția: o acvilă cu dinam care pe timp de noapte luminează și, în torpedou, un şiș. Până în Samsun am urcat podișul Anatoliei cu Miorița în treapta a treia, sufocată de unghiul aparent mare pentru ea, 10 grade. Odată ajunși în Samsum, maşina dădea semne de oboseală, nu cupla în prima treaptă, abia foarte turată am reușit să ieșim din intersecție. Panicați,...
Suferim de Dacia-lag, dar nu ne lipseşte căldura
Am plecat ieri la prânz din București, după ce am stat până spre dimineaţă cu băieții de la La Hală pentru a-i face ultimile pregătiri Mioriței. Căldură mare în Capitală, la fel și pe drumul către vama Giurgiu, drum care ne-a luat cam o oră. În orașul de la Dunăre ne-am oprit la turnul cu ceas, ca să luăm un microsim de la Vodafone, pentru a putea utiliza telefonul Nokia PureView 808, telefonul cu cel mai mare număr de pixeli, 41 mp (Molo este fericit). Am rezolvat problema sim-ului în câteva minute şi, înainte să plecăm spre podul Prieteniei de peste Dunăre, a oprit lângă noi o echipă din Australia. Erau trei băieți, ca și noi. Am povestit traseele, am împărtășit impresii despre aventura obținerii vizelor, ne-am pozat şi am făcut schimb de produse tradiţionale. Noi le-am dat câte o Eugenie, biscuitul nostru, iar ei ne-au oferit un tub cu...
Patru ţări în 12 ore şi prima pană, în România
UPDATE Ieri noapte târziu, după ce am răsuflat ușurați și am scris postarea de mai jos, am făcut prima pană. Imediat după vama Nădlac. Şi se mai întreba lumea de ce umblăm cu patru roţi pe portbagaj… Pentru că avem nevoie! Am plecat de la castelul Klenova, în Sud-Vestul Cehiei, la graniţa cu Germania, ieri, pe la 9.30 dimineaţa. Ăsta a fost startul nostru oficial. Fiecare maşină a luat startul când s-a trezit echipajul. În raliul umanitar Mongol Rally nu contează nici cine pleacă primul, nici cine ajunge primul, nici cine fură la traseu. Fiecare îşi alege când să ia startul, când să plece la drum şi, mai ales, pe unde. Pentru că eram aproape de Germania şi pentru că autostrada cehă ne-a cam zdruncinat din cauză că este făcută mare parte din plăci, am decis să mergem prin Germania, Austria, Ungaria, până în România. Am făcut peste 1.000 de...
Prima mea Dacie
Am prins și m-am deprins cu Dacia încă de când eram copil, de la începutul anilor ‘80. Deşi eram mic nu pot uita singura mașina care circula pe șoselele patriei noastre socialiste. Daciile erau teoretic identice, dar nu găseai două la fel. Chiar dacă erau cumpărate în același timp, cu banii depuși la CEC, aveau aceeași culoare şi numere de înmatriculare consecutive, era ceva diferit la ele. Luftul de la ușa față nu era la fel cu cel de la mașina vecinului de bloc. Chederul de la portbagaj era mai scurt sau mai lung. Şi multe altele. Mai erau Daciile galbene tip taxi, cu pătrățele negre și telefon 953 vopsit direct pe tablă. Într-o seară de toamnă, în 1985, mă întorceam din Vama Veche, pe vremea când din 2 Mai ți se cerea buletinul ca să treci mai departe către una din puținele gazde. La Gara de Nord era plin...
Cum să pregătim Mioriţa de drum?
Ce ar trebui făcut la o Dacie pentru un drum între 15.000 şi 18.000 de kilometri în condițiile cele mai extreme: de la autostrăzi la macadam, de la căldura deșertului la 0 grade în pasurile de la 4.500 de metri altitudine, cu praf, benzină cumpărată din diverse locuri de pe marginea drumului și cu mecanici amatori la bord? Pe la noi pe aici nu e bai, dacă pică ceva la Dacie găsești service-uri și piese la tot drumul. Mulți ne-au spus să înlocuim diverse piese cu altele mai bune, mai solide. De exemplu, să mai înălțăm maşina un pic, să îi punem anumite amortizoare, să îi punem carburatoare… Ne-ar fi costat destul de mult, mai ales piesele, dar pe lângă asta, Miorița nu ar mai fi fost Dacia. De ce să facem schimbările astea unei Dacii clasice, când maşina asta a demonstrat de zeci de ani că face faţă tuturor...